ASTIGMATISMUL
Spre deosebire de miopie sau hipermetropie, astigmatismul este o tulburare a refractiei oculare in care razele luminoase paralele venite de la infinit nu se reunesc intr-un focar unic. Din acest punct de vedere astigmatismele se clasifica in doua forme clinice distincte:
- astigmatismele neregulate;
- astigmatismele regulate;
Astigmatismele neregulate sunt tulburari de refractie rezultand dintr-o abatere, neordonata geometric al suprafetelor dioptrice, de la forma lor sferica normala. Suprafata dioptrica cea mai des in cauza este fata anterioara a corneei: cicatrice postinflamatorii sau posttraumatice, keratocon. Foarte rar acest astigmatism este datorat cristalinului.
Tratamentul astigmatismului neregulat: se efectueaza corectie optica cu lentile de contact, de preferat lentile dure.
Astigmatisele regulate sunt vicii de refractie rezultate dintr-o abatere ordonata din punct de vedere geometric, a dioptrilor, de la forma lor sferica normala: cornea nu mai este o calota sferica, ci una torica. Marea majoritate a astigmatismelor regulate sunt de origine corneeana. Ele sunt deseori simtrice la cei doi ochi si in general neevolutive.
Marimea astigmatismelor se masoara in dioptrii si gradul astigmatismului este data de diferenta de dioptrii dintre cele doua meridiane principale. Cele mai frecvente astigmatisme sunt de 1 – 2 dioptrii, de la 3 dioptrii in sus, astigmatismele sunt de valoare mare.
Frecventa astigmatismelor, dupa unii autori in scoli 15 – 20% dintre elevi sunt astigmati – bineinteles cu valori dioptrice mici de la 0.25 pana la 1 dioptrie.
Astigmatismele mari, peste 3 dioptrii, se intalnesc rar.
Frecventa in functie de forma clinica se prezinta astfel:
- astigmatism hipermetropic simplu 13 % – compus 27%;
- astigmatism myopic simplu 9% – compus 38%;
- astigmatismele mixte 11%.
Simptomatologia este subiective si depinde de o multitudine de parametrii:
- valoarea ametropiei si sensul ei (miopie saau hipermetropie);
- forma clinica: simplu, compus, mixt si orientarea axelor;
- varsta;
- conditii de munca;
- status general.
Unele forme de astigmatism nu prezinta simptome subiective.
In alte cazuri se constata cefalee si oboseala vizuala – astenopie – mai ales la subiectul care are astigmatism hipermetropic si acomodeaza. Functional se constata diminuarea acuitatii vizuale atat la distanta cat si la aproape, uneori greu de cifrat deoarece individual recunoaste unele caractere dintr-un rand si altele nu; confuzia literelor este un semn important pentru astigmatism.
Diagnosticul astigmatismului (ca si al celorlalte ametropii) se face prin metode subiective si obiective de determinare a refractiei in conditii de relaxare a efortului acomodativ.
Tratamentul astigmatismelor: comporta corectie optica adecvata.
Astigmatismele simple se corecteaza cu lentile cylindrice. Lentila se orienteaza cu axul perpendicular pe meridianul astigmat.
Astigmatismele compuse pot fi corectate in doua modalitati:
- fiecare ax cu cylindru corespunzator;
- cu lentile sfero – cylindrice.
Astigmatismele mixte teoretic pot fi corectate in trei modalitati: cu cylindri incrucisati, cu lentila cylindrical pozitiva asociata cu o lentila sferica negative sau cu lentila cylindrica negative combinata cu lentila sferica pozitiva. Prin conventie internationala, s-a cazut de accord ca in astigmatismele mixte cilindrul sa fie prescris intotdeauna cu semnul „-„.